Tenis | Halep, „îngropată“: Realitatea crudă a dovezilor arată că Simona s-a dopat

 

România a crezut, timp de un an, în nevinovăția Simonei. Acum însă, după ce parcurgi cele 126 de pagini din motivarea suspendării acesteia, inclini spre varianta șocantă și dureroasă că, din păcate, „Simo“ s-a dopat. Sistematic și prin metode complexe.

„Orice sportiv care pică un test antidoping e nevinovat până își epuizează toate căile legale de atac. Aici, mă refer la tot ce înseamnă procesul în sine, judecarea Apelului și verdictul venit de la Curtea de Arbitraj pentru Sport (CAS)“.

Citatul de mai sus îi aparține lui Travis Tygart, șeful antidopingului american (USADA), și a fost publicat de Adevărul pe data de 17 august, într-un amplu material despre cazul Halep. Pornind de aici, e clar că „Simo“, care abia a trecut de prima etapă și anume verdictul Sport Resolutions, urmând să se adreseze Tribunalului de Arbitraj Sportiv (TAS) beneficiază, în continuare, de prezumția de nevinovăție. Vorbim însă despre o chestiune ce ține de procedură. Pentru că, realist vorbind, când parcurgi motivarea suspendării ei – are 126 de pagini –, treptat, simți un fior pe șira spinării. Pentru că de acolo reies detalii bulversante. Iar dacă lași factorul emoțional deoparte, ele te conduc spre o concluzie amară: Simona Halep s-a dopat. Și a scăpat chiar ieftin, primind „doar“ 4 ani de suspendare!

Jurnalistul Mircea Meșter, probabil cel mai apreciat specialist pe tenis în mediul online, a publicat pe site-ul său cele mai importante detalii extrase din motivarea suspendării Simonei de către Sport Resolutions. E un text stufos, de nota 10. Din care „Adevărul“ a realizat un rezumat, cu precizarea că varianta integrală merită să fie parcursă pe mirceamester.ro.

Începutul: Supliment schimbat din cauza zahărului

„Adevărul“ a scris, săptămâna trecută, că necazurile Simonei au început din momentul în care a renunțat la fizioterapeutul ei, Teo Cercel, și s-a lăsat total pe mâna lui Patrick Mouratoglou. Ca o ironie a sorții, Candice Gohier, de la Academia Mouratoglou, omul care a preluat sarcinile lui Teo Cercel, i-a recomandat Simonei suplimentul care i-a adus pe cap un caz monstruos de dopaj.

În august 2022, după ce Halep s-a retras de la Cincinnati cu o problemă musculară, fizioterapeuta Candice Gohier i-a recomandat un supliment alimentar cu colagen, denumit Keto MCT. Plus alte două produse de la aceeași companie canadiană. Toate aceste suplimente au fost aprobate de Frederic Lefebre, directorul biroului de pregătire fizică al Academiei Mouratoglou, dar și de însuși Patrick Mouratoglou.

De ce a fost însă nevoie ca românca să-și schimbe, brusc, suplimentele? Pe motiv că cele consumate până atunci conțineau prea mult zahăr. Noile suplimente, despre care Simona a primit asigurări că sunt OK, au ajuns în posesia româncei pe 23 august, la New York, înainte de US Open.

Prima mare gafă care o incriminează pe Halep

Ca de obicei, Halep a fost testată antidoping înaintea unui Grand Slam. Pe 29 august chiar, înainte de meciul pe care l-a și pierdut în turul I, cu Daria Snigur. Aici, constănțeanca a comis prima mare gafă care i-a zdruncinat apărarea construită pe „contaminarea suplimentului cu Roxadustat“. Cum? În formularul completat înainte de testul de pe 29 august, Halep a omis să treacă suplimentul alimentar cu colagen, Keto MCT. N-a pomenit de el nici în audierile preliminare ale cazului de dopaj, o lună mai târziu, pe 26 octombrie. Motivul invocat de Halep, ulterior, pentru această omisiune? A uitat!

Acest detaliu e extrem de dubios și o pune pe Simona într-o lumină nefavorabilă. Explicația a fost oferită de Mircea Meșter: „Audierile din 26 Octombrie au avut loc la câteva zile după ce Simona trimisese mostre de Keto MCT în Franța pentru analize la laboratorul profesorului Jean-Claude Alvarez. Omisiunea este pur și simplu inexplicabilă în aceste condiții“.

Iar Meșter e confirmat de Agenția Internațională pentru Integritatea în Tenis (ITIA), care a acuzat neglijența Simonei, interpretând-o drept lipsă de sinceritate. Așadar, deja avem o mare fisură în apărarea româncei.

Doar laboratorul la care a apelat Halep a găsit Roxadustat

Mai departe, această apărare se prăbușește, de-a dreptul! Pentru că mostrele de Keto MCT au fost trimise în diferite laboratoare pentru analize. Laboratorul WADA (Agenția Mondială Antidoping) n-a găsit Roxadustat. În schimb, laboratorul profesorilor francezi angajați de Simona - Jean-Claude Alvarez și Pascal Kintz – a găsit urme de Roxadustat în suplimentul Keto MCT. Explicația: cele două laboratoare au folosit metode diferite de analiză.

Drama Simonei e că, ulterior, când laboratorul WADA a aplicat metoda francezilor, tot n-a găsit urme de Roxadustat în suplimentul cu colagen. În acel moment, experții Simonei au invocat un rezultat „fals negativ“ al laboratorului WADA. În replică, experții WADA au catalogat rezultatele francezilor drept „fals pozitiv“.

Simona, cantități uriașe de Roxadustat

Pe lângă aceste teste, a mai apărut o mare problemă pentru fostul lider WTA. Concret, valorile de Roxadustat care au fost depistate în testul ei au fost foarte mari! Iar asta s-a aflat după ce o voluntară, o fată de vârstă și înălțimea Simonei, a folosit un supliment contaminat și a dat apoi probe de urină.

Când rezultatul fetei din Franța a fost comparat cu testul Simonei de la US Open s-a tras următoarea concluzie: concentrația de Roxadustat în mostrele de urină de la US Open a fost de 46, respectiv de 85 de ori mai mare decât în testele cu voluntara din Franța!

Concluzia: A existat o a doua sursă de Roxadustat

Văzând aceste valori suspect de mari în testele Simonei, tribunalul Sport Resolutions a concluzionat că și dacă suplimentul folosit de Halep a fost contaminat cu Roxadustat, acesta nu explică valorile mari din testele ei de urină. Ceea ce înseamnă că a existat o a doua sursă de Roxadustat la care a apelat sportiva din România.

Așadar, s-a dus apărarea bazată pe contaminare. Iată și niște fragmente în acest sens din motivarea suspendării Simonei:

*Pentru a evita sancțiunea standard de 4 ani de suspendare, Simona Halep trebuie să dovedească faptul că ingerarea de Roxadustat din această altă sursă a fost neintenționată.

*Simona Halep n-a fost capabilă să identifice sursa suplimentară de Roxadustat și Tribunalul consideră că simpla negare a consumului conștient este insuficientă pentru a o absolvi de caracterul voluntar.

Cazul pașaportului biologic indică „dopaj sanguin“

Cu problema Roxadustatului lămurită, în defavoarea Simonei bineînțeles, a urmat analiza pașaportului biologic al jucătoarei din România. Adică, adevăratul necaz al Simonei, după cum a avertizat și Adevărul într-un material publicat pe data de 18 august.

Din motivarea suspendării lui Halep reiese că aceasta a dat 56 de teste de sânge din 2013 până acum. Mircea Meșter a notat că cinci dintre ele au fost invalide și irelevante (2013, 2018 și trei în 2022). Și că toate aceste teste compun pașaportul biologic al Simonei.

Suspiciunile de dopaj sanguin în cazul româncei au apărut după un test efectuat pe 22 septembrie 2022. Deci, la aproape o lună distanță după proba pozitivă de urină pentru consum cde Roxadustat. Potrivit ITIA, acest test suspect de sânge a indicat „manipularea sângelui și a componentelor sângelui“. Pe scurt, „dopaj sanguin“.

Testul care a „îngropat-o“ pe Halep

Cu această noua suspiciune în dreptul ei, Simona a fost obligată să efectueze alte două teste de sânge. Pe 7 octombrie 2022 și pe 13 decembrie 2022. Primul a ieșit OK. Al doilea însă a „îngropat-o“. Pentru că a furnizat un rezultat care a întărit ideea de „dopaj sanguin“. Potrivit experților, problema depistată cu testul efectuat pe 13 decembrie are șanse mai mici de 1% să fie rezultatul unei variații fiziologice normale.

Explicația Simonei, respinsă

Disperată, Halep a încercat să explice aceste valori suspecte. Mai întâi, a furnizat o probă de sânge recoltată la o clinică privată din România pe data de 9 septembrie 2022 despre care a susținut că are valori normale pentru o femeie aflată în categoria sa de vârstă. Această probă a fost respinsă din start de tribunalul Sport Resolutions, pe motiv că analizele externe de sânge pot fi manipulate.

Apoi, avocații Simonei au invocat o operație la nas la care, într-adevăr, Halep a fost supusă în septembrie 2022, cu anestezie generală. S-a spus că această operație, dar și lipsa antrenamentelor de după au cauzat fluctuațiile din testele de sânge oferite de „Simo“. Și această explicație a fost respinsă de tribunal. Pe motiv că astfel de modificări bruște ale indicatorilor sunt întâlnite imediat după o întrerupere rapidă a efortului (cum e la finalul unui concurs de tip Iron Man sau după câteva zile consecutive de efort), nu la câteva săptămâni distanță de oprirea antrenamentelor.

Și încă o fisură în apărarea taberei Halep, potrivit experților ITIA: modificările din sângele Simonei au dispărut la două săptămâni după acel prim test suspect și n-au mai apărut la testul de pe 7 octombrie. Ceea ce indică „dopaj sanguin“, cu rezultate depistate pentru o perioadă foarte scurtă de timp.

Concluzia experților: transfuzie sanguină

Problemele cu pașaportul biologic al româncei sunt explicate printr-o concluzie devastatoare din partea experților:

*Ne păstrăm concluziile anterioare legate de faptul că anormalitățile din pașaportul biologic sunt rezultatul utilizării unei substanțe interzise. Însă analizând dovezile experților și explicațiile jucătoarei, luăm în considerare posibilitatea ca o metodă interzisă (Așa cum e o transfuzie de sânge) să fie un scenariu plauzibil.