România – Bosnia 2-4. Experimentul lui Hagi s-a transformat într-un naufragiu
„Tricolorii” au pierdut fără drept de apel un meci în care schimbările radicale de sistem și de formulă au produs mai multe întrebări decât răspunsuri
România a pierdut cu 2-4 în fața Bosniei-Herțegovina, pe Arena Națională, într-un meci în care experimentul lui Gică Hagi a mers până la limita riscului și dincolo de ea.
După înfrângerea cu Suedia, selecționerul a schimbat aproape tot. Sistemul, titularii, formula defensivă și inclusiv reperele de la mijlocul terenului au fost modificate. Ideea era, probabil, aceea a unei reacții rapide.
Rezultatul a fost însă unul greu de digerat: patru goluri primite pe teren propriu și o echipă care a părut, în multe momente, lipsită de echilibru între compartimente.
Iar problema nu este doar scorul.
Problema este că, după două partide, România pare să caute încă formula de la care să înceapă construcția.
Două meciuri, două Românii
La Solna, Hagi a apelat la sistemul cu trei fundași centrali.
Cu Bosnia, a schimbat radical decorul.
România a început partida într-o formulă cu patru fundași centrali de meserie în linia defensivă, o soluție care a sacrificat din start una dintre armele importante ale echipei: jocul pe benzi.
Absențele lui Rațiu și Bancu din formula de start au contat. Nu doar prin valoarea individuală a celor doi, ci și prin profilul lor: capacitatea de a urca, de a crea superioritate și de a împinge adversarul spre propriul careu.
În schimb, România a avut o apărare rigidă, care a suferit atât la marcaj, cât și la reacția în momentele în care Bosnia a accelerat.
Experimentul defensiv nu a oferit siguranță.
A oferit vulnerabilitate.
Patru goluri primite, prea multe întrebări
Bosnia a găsit rapid zonele în care România putea fi atacată.
Primul gol a venit după o fază în care apărarea nu a reușit să gestioneze suficient de bine atacul advers.
La golul doi, faza fixă a scos din nou în evidență problemele defensive.
Iar al treilea gol a venit după o eroare care a complicat și mai mult situația României.
Într-un meci în care trebuia să vedem o reacție după eșecul din Suedia, apărarea a devenit principalul punct vulnerabil.
Patru goluri într-o partidă oficială pe teren propriu nu mai pot fi puse doar pe seama unei seri proaste.
Ele obligă la o analiză serioasă a formulei defensive, a relațiilor dintre jucători și, mai ales, a ideii tactice care stă în spatele acestei construcții.
Stanciu a încercat să țină România în picioare
Într-o primă repriză complicată, Nicolae Stanciu a fost unul dintre puținele repere ale României.
Căpitanul a încercat să dea ritm, să lege jocul și să împingă echipa înainte.
Alături de el, Daniel Bîrligea a avut meritul de a înscrie și de a readuce pentru câteva momente România în meci.
Dar fotbalul nu poate fi construit doar din momente individuale.
România a avut prea multe zone în care relațiile de joc au lipsit, iar Bosnia a profitat exact de această lipsă de coerență.
Schimbările de la pauză spun și ele o poveste
Hagi a intervenit rapid.
Alex Cicâldău a intrat și a reușit să înscrie, oferind României o nouă gură de oxigen.
Dar revenirea nu a putut ascunde problemele primei reprize.
A fost o reacție, nu o soluție.
România a încercat să revină în joc, însă Bosnia a avut suficientă maturitate pentru a gestiona momentele importante și pentru a lovi atunci când apărarea noastră a oferit din nou spații.
Unde este echipa care trebuia să câștige grupa?
Aici se află, de fapt, marea întrebare.
Gică Hagi a vorbit despre obiectivul de a câștiga grupa.
Numai că începutul de Liga Națiunilor pune această ambiție într-un context complicat.
Înfrângerea din Suedia a fost urmată de o nouă înfrângere, de această dată pe teren propriu, iar România a primit șase goluri în două partide.
Mai grav este că nu există încă impresia unei echipe așezate.
Există schimbări.
Există experimente.
Există jucători testați în roluri diferite.
Dar lipsește, cel puțin în acest moment, acel schelet de echipă în jurul căruia să poată fi construită o națională competitivă.
Hagi are nevoie de răspunsuri, nu de încă un experiment
Experimentarea este firească atunci când începe un nou mandat.
Selecționerul trebuie să vadă jucători, să testeze sisteme și să identifice soluții.
Dar există un moment în care experimentul trebuie să se transforme în construcție.
România pare că încă nu a ajuns acolo.
Iar Liga Națiunilor nu oferă prea mult timp pentru căutări fără consecințe.
După două meciuri, întrebarea nu mai este doar cine joacă?
Întrebarea este:
Cum vrea România să joace?
Cu ce sistem?
Cu ce principii?
Cu ce fundași?
Cu ce mijloc?
Cu ce lideri?
Și, mai ales, cu ce echipă?
Filmul meciului
România – Bosnia-Herțegovina 2-4
România a intrat pe teren cu o formulă radical schimbată față de meciul din Suedia, dar noua configurație defensivă nu a adus siguranță.
Bosnia a profitat de problemele de marcaj și de spațiile oferite, a controlat momente importante ale jocului și a intrat în avantaj.
Bîrligea a redus din diferență, iar după pauză Cicâldău a încercat să reactiveze ofensiva României.
De fiecare dată când România părea să revină, însă, Bosnia a găsit resurse pentru a răspunde.
La final, tabela a consemnat rece ceea ce jocul sugerase deja:
România 2 – Bosnia-Herțegovina 4.
O înfrângere care nu lasă doar un rezultat în urmă.
Lasă o mulțime de întrebări.
Caseta tehnică
România – Bosnia-Herțegovina 2-4
Competiție: Liga Națiunilor
Stadion: Arena Națională, București
România: 2 goluri
Bosnia-Herțegovina: 4 goluri
Marcatori România: Bîrligea, Cicâldău
Concluzia SNP
România nu a pierdut doar un meci.
A pierdut un meci în care trebuia să demonstreze că schimbările de după Suedia pot produce o reacție.
În schimb, „tricolorii” au schimbat din nou aproape totul și au primit încă patru goluri.
Poate că problema nu este că Gică Hagi experimentează.
Problema este că, după două partide, România încă pare să experimenteze fără să fi găsit răspunsul la întrebarea esențială: care este echipa pe care vrea să o construiască?
SNP — fotbalul românesc, privit fără perdea.



