România a bifat 4 eșecuri, la fel cum s-a întâmplat în 2011. Cu deosebirea că atunci am fost la un pas să batem Scoția (24-34 la final), acum am pierdut cu 0-84.
Rugby-ul românesc este în regres, cifrele pe care ProSport vi le prezintă mai jos fiind edificatoare.
România, dacă o ține în ritmul ăsta, nu poate reveni mai bună la Cupa Mondială din 2027, care va avea loc în SUA. Portugalia a fost marea surpriză, Georgia nu mai e calificată direct dar oricum e mai bun-, iar Spania e din ce în ce mai puternică. Dacă nu repetă erorile de eligibilitate va progresa, mai ales că întrecerea lor internă crește.
În meciurile cu Irlanda, Africa de Sud și Scoția am fost practic umiliți de adversari, Tonga ne-a învins dar am avut și momente bue de joc.
1. Doar 3 reprezentative (din 20) termină cu 0 puncte în clasament: Chile, Namibia și România
2. Suntem doua echipă cu cele mai puține puncte înscrise – 32 (după debutanta Chile – 27 de puncte, și înaintea Namibiei – 37 de puncte)
3. Am dat 4 eseuri precum Chile, Namibia a dat doar 3
4. Suntem a doua națională cu cele mai multe puncte încasate – 287 (urmează Namibia cu 255 și Chile cu 215)
5. Suntem echipa cu cel mai slab punctaveraj – minus 255 (urmează Namibia cu minus 218 și Chile cu minus 188)
Cauzele decăderii “stejarilor”
1. Lipsa unei strategii la nivelul FR de Rugby care să ducă la formarea unei naționale valoroase pentru 2023.
2. Copiii nu mai fac rugby, principala preocupare a părinților fiind aceea să nu se accidenteze. Nu există programe pentru selectarea copiilor în școli și licee.
3. Lipsa unei mase de selecții. Din informațiile ProSport sunt doar 2.500 de sportivi legitimați la rugby în România. Doar Florin Surugiu mai fusese prezent la un turneu final.
4. Campionat intern cu doar 4 echipe competitive (comasarea a două ligi într-una singură, din care nu poțu face o selecție foarte bună
5. Neimplicare statului român și bugetul infim față de alte forțe din rugby-ul european (Georgia, Spania, Portugalia, Olanda). În plus, în România se uită, uneori intenționat, că rugby-ul este cel mai numeros și costisitor sport. O echipă națională prezentă la turneul final are nevoie de 3 luni de pregătire înainte, iar delegația cuprinde 90 de persoane, iar marile națiuni trimit și 120 de persoane.
Soluțiile pentru redresarea rugby-ului
1. Demararea unui parteneriat stat – federația de rugby care să ducă la crearea unor Centre de Excelență și la aducerea de copii spre acest sport
2. Finanțarea mult mai judicioasă a banului public spre sportul juvenil după modelul Georgiei care are 10 academii naționale
3. Atragerea jucătorilor din Samoa, Tonga, Africa de Sud, Noua Zeelandă spre campionatul intern și cei mai buni să fie naturalizați. O parte din aceste implanturi au reușit.
4. Un campionat intern mai puternic, prin sprijinul financiar al unor Primării importante și a unor Ministere pentru unele echipe de club.
5. Aducerea unui staff tehnic străin, după modelul Lynn Howells ori Andy Robinson, antrenori care au urnit echipa națională și s-au simțit progrese.
Ce rezultate a reușit rugby-ul românesc până acum la Cupa Mondială?
- 9 ediții, 32 de meciuri, 6 victorii, 26 înfrângeri, 397 puncte marcate, 1.355 puncte primite
Cum arată sferturile de finală ale Cupei Mondiale de rugby?
- Țara Galilor – Argentina (14 octombrie, Marseille)
- Irlanda – Noua Zeelandă (14 octombrie, Saint-Denis)
- Anglia – Fiji (15 octombrie, Marseille)
- Franța – Africa de Sud (15 octombrie, Saint-Denis)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu