Chelsea a câștigat trofeul Europa League după o victorie categorică în fața lui Arsenal, scor 4-1 (Giroud '49, Pedro '60, Hazard '65 pen., '72 / Iwobi '69), în finala disputată la Baku.
Chelsea e calificată direct în grupele Ligii și va fi în prima urnă la tragerea la sorți.
Ce cadou a făcut UEFA Azerbaidjanului! Când ai atâtea atâtea orașe frumoase, stadioane noi, moderne, în țări care adoră fotbalul, să alegi Baku pentru finala Europa League nu pare prea înțelept. Nici spre binele acestui sport. În birourile de la Nyon, oficialii forului continental nu s-au gândit decât la binele azerilor. La fanii finalistelor, nicio clipă.
Așa a fost posibil un derby londonez Chelsea - Arsenal atât de departe. Între Stamford Bridge și Emirates sunt numai 12 kilometri, dar suporterii celor două echipe aveau de făcut un drum dificil, de 4.000 de kilometri. Și, în cele din urmă, cluburile au returnat multe bilete. 6.300 din totalul de 12.000 oferit susținătorilor insulari. Albaștrii au dat înapoi 4.000, "tunarii" 2.300.
Fără atât de mulți fani, nici atmosfera nu a mai fost incendiară, după ce focurile de artificii s-au terminat la startul partidei. Pe o arenă olimpică de 68.000 de locuri, construită în patru ani (2011-2015) cu 600 de milioane de dolari, spectatorii nu au fost prea implicate. Poate și pentru că tribunele sunt dincolo de pista de atletism, iar jocul nu se simte la intenstitatea sa maximă.
Înaintea meciului, Chelsea părea favorită, chiar dacă momentul nu era ideal. Pentru Hazard, cel mai bun jucător, era ultima apariție înaintea despărțirii. La fel, foarte probabil pentru managerul Sarri, care s-ar pregăti să plece la Juventus. Și ce s-a întâmplat la antrenamentul oficial de la Baku? Higuaín și David Luiz s-au certat pe teren, făcându-l pe Sarri să dea cu șapca de pământ, s-o ia la șuturi și să dispară nervos la vestiare.
La Arsenal, era mai multă liniște. Unai Emery era un specialist al Europa League, cucerind trei trofee la Sevilla. Iar duetul Aubameyang - Lacazette, 50 de goluri în toate competițiile în acest sezon, 71 de reușite influențate decisiv dacă adăugăm și assisturile, îi mărea încrederea lui Emery. Deși știa că apărarea lui nu e prea rezistentă. Îl deranja și absența lui Mhitarian, din cauza conflictului politic azero-armean, dar nu putea schimba nimic.
„Tunarii” au pornit mai tare, cu presing și acțiuni în viteză. Însă, fără finalizare, jocul nu are efect. Oricât de bun ai fi în linia mediană, dacă nu profiți de ocazii, dacă nu tragi pe poartă și dacă nu marchezi, tot zero rămâne pe tabelă. Lacazette ar fi vrut penalty în minutul 18, când Kepa l-a șters ușor cu mănușa pe gleznă, dar și arbitrul Rocchi, și VAR au refuzat lovitura de pedeapsă. Bara lui Xhaka n-a ajutat nici ea.
Iar Chelsea, care a așteptat ceva timp să-și descifreze adversarul, a găsit loviturile devastoare. Până la pauză, a ochit poarta de două ori. Nu a înscris. Apoi, s-a dezlănțuit. Trei mingi cadrate, trei goluri într-un sfert de oră:
1-0 (49) - Giroud, deviere perfectă cu capul din plonjon;
2-0 (60) - Pedro, șut în colțul lung din 16 metri;
3-0 (65) - Hazard, din penalty
Arsenal a reacționat, de-abia atunci, Iwobi a reușit un gol splendid la întâiul său șut pe poartă (69). Prea târziu. Hazard a mai punctat o dată (72), după o altă combinație de efect cu Giroud. 4-1. The End. Oricât s-a zbătut veteranul Čech (37 de ani) în fața echipei la care a jucat 11 ani, nu s-a putut opune înaintea retragerii.
Chelsea a câștigat Europa League. Iar Sarri a cucerit primul său trofeu din carieră. La 60 de ani. În sfârșit, recunoaștea lui Maurizio. Acum, poate să plece. E fericit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu