Un meci dintre Györ și CSM București poate fi oricând și finala Ligii Campionilor: o întâlnire dintre „old money” și „new money”, între campioană și pretendentă – o echipă bucureșteană care continuă să investească serios în transferul de jucătoare, după un model bine cunoscut în nord-vestul Ungariei.
În deschiderea fazei principale a Ligii Campionilor, la final de ianuarie, CSM a câștigat pentru prima oară acasă cu Györ: un 28-22 care a deschis câteva discuții atât despre forța echipei – nemăsurată, cât și despre misiunea ei – titlul Champions League. CSM l-a mai câștigat și acum două sezoane, după o finală de poveste cu aceeași Györ, dar aia a fost o surpriză. Asta n-ar mai fi.
Între timp, optimismul general s-a mai diluat. Mai întâi, pe teren, într-un egal cu Rostov Don; mai apoi, în afara terenului, unde întrebările despre bugetul echipei și intențiile Primăriei București au fost reluate: leafa Cristinei Neagu a fost trecută în public, după ce jurnaliștii de la GSP au primit fluturașul ei de salariu, alte trei transferuri importante au fost anunțate, iar ambițiile primăriței Gabriela Firea au fost puse din nou la îndoială: nu cumva își face campanie pe banii publici pe care i-ar putea investi în treburi serioase (probleme, cum le zice lumea), nu risipi pe această colecție de vedete?
Așa cum îți închipui, tema e generoasă. Ar putea să împartă lumea în două chiar și într-un oraș mai puțin bănuit de corupție decât Bucureștiul, unde asemenea subiecte sunt mereu suspecte, prea fierbinți pentru a fi discutate la rece, așezat.
Bugetul Clubului Sportiv Municipal București a fost de 60 de milioane de lei (circa 13 milioane de euro) anul trecut, din care trei milioane de euro au mers către echipa feminină de handbal, iar restul către celelalte secții ale clububului. Primăria cere acum o creștere de aproape două miloane de euro a bugetului pe 2018, prilej pentru reluarea principalelor întrebări:
Sunt investițiile publice din sport profitabile pentru societate? Măcar pentru unele comunități?
Dacă sunt, unde și cum măsurăm câștigul? Vrem mai mulți practicanți de sport, căutăm obiceiurile sănătoase din sport? Vizăm reducerea cheltuielilor de sănătate, în speranța că o populație mai activă înseamnă și o populație mai sănătoasă?
Dacă așa stau lucrurile, trebuie să investim mai mult în sportul de masă decât în cel de performanță? Sau performanța în sine este cel mai bun factor de promovare?
Dacă sunt, unde și cum măsurăm câștigul? Vrem mai mulți practicanți de sport, căutăm obiceiurile sănătoase din sport? Vizăm reducerea cheltuielilor de sănătate, în speranța că o populație mai activă înseamnă și o populație mai sănătoasă?
Dacă așa stau lucrurile, trebuie să investim mai mult în sportul de masă decât în cel de performanță? Sau performanța în sine este cel mai bun factor de promovare?
Cu cât ești mai interesat de subiect, cu atât e mai greu să răspunzi cu da sau nu. Cine va spune dacă succesul echipei CSM e mai folositor mișcării handbalistice decât este campaniei politice? O poți avea pe una fără cealaltă? Circul și pâinea s-au dat mereu, mulți cred că sportul e circ, așa că preferă „pâinea”.
Unii ar muta cele 13-15 milioane de euro (sau măcar o bună parte) spre spitalele bucureștene – pentru 2018, Primăria vrea să aloce ceva mai mult de 110 milioane de euro pentru cele 19 spitale pe care le administrează, dar și pentru câteva proiecte noi. Alții ar investi în cultură, unde bugetul propus pentru anul ăsta e de 76 de milioane de euro, în catedrale sau în programe sociale – 113 milioane de euro are Primăria București pentru asistență socială și stimulente. În fine, toți ar investi în infrastructura rutieră și fluidizarea traficului, unde cele peste 230 de milioane de euro bugetate nu par suficiente nici pentru cei care vor șosele mai late și parcări mai multe, nici pentru cei care vom mai puține mașini și mai mult transport verde: fie în comun, fie alternativ sau complementar celui clasic.
La umbra acestor teme, jocul a căzut în rândul doi. Mai ales că și Györ – campioana en-titre a competiției – trece prin propriile îndoieli: după șase sezoane excelente, spaniolul Ambros Martin, selecționer al României, va pleca la Rostov.
„A fost cea mai dificilă decizie din viața mea. În ultimii șase ani, am primit multe de la club, jucătoare și suporteri, dar simt că e nevoie să schimb ceva”, a spus Martin, care vrea să câștige totul în ultimul lui sezon la Györ. Treaba asta pare încă posibilă.
Fără cea mai bună jucătoare din lume, Nora Mørk (care va absenta cel puțin șase luni, după ruptura ligamentelor încrucișate de la genunchi), fără Amorim, dar cu Oftedal, care nu a jucat la București, Györ a început mai bine. Cu o apărare rea, unguroaicele au luat lucrurile în ordine: mai întâi, au reușit să o țină la distanță pe Neagu; mai apoi, s-au apărat excelent la pivot, unde culoarele către Oana Manea și Frafjord au fost mai mereu închise; în fine, au încercat să împingă atacurile CSM-ului spre partea sa dreaptă, de unde Kurtovic, Niombla sau Udriștioiu, din extremă, au încercat multe, dar au reușit puține.
Dovadă, după câteva minute zăpăcite, în care ambele echipe au făcut multe greșeli individuale, iar Paula Ungureanu și norvegianca Grimsbo s-au remarcat în poartă, Györ s-a instalat la conducere. Și chiar dacă CSM a ținut aproape până la 7-6, unguroaicele au reușit desprinderea la 10-6. Până aici, apărarea maghiară a fost mai bună decât atacul lui CSM – spre bucuria lui Martin, un specialist al defensivei.
Poate tocmai de-asta, Helle Thomsen a ales să atace în ultimele cinci minute fără portar. Rezultatul? Variante mai multe, goluri mai simple, dar și mai mult risc: de trei ori la rând, Paula n-a avut timp să se întoarcă în poartă, iar Györ a marcat direct din repunere, distrându-i la culme pe suporterii maghiari.
La pauză s-a intrat cu 13-11, exact ca-n meciul de la București, pe care CSM l-a câștigat clar în a doua repriză.
Dar povestea din meciul tur nu s-a repetat. Avertizate de pățania din meciul precedent, unguroaicele și-au păstrat intensitatea la începutul reprizei secunde, au marcat trei goluri fără să primească și s-au repezit la 16-11, cel mai mare avans al meciului. Mai bună pe fiecare post, dar mai ales foarte atentă în apărare, echipa lui Martin s-a menținut la o distanță confortabilă, de cinci și șase goluri, până în ultimele 10 minute ale meciului. Aici, Györ – care a avut doar 13 jucătoare disponibile – a început să obosească, iar CSM a simțit oportunitatea.
Gullden, revenită după o pauză de câteva săptămâni, a condus revenirea, CSM s-a apropiat la trei lungimi, 25-22, moment în care Ambros Martin a cerut timeout, și-a temperat echipa și, două minute mai târziu, după ce Gullden a ratat de la șapte metri, meciul a fost jucat: s-a terminat 28-24 pentru Györ, iar misiunea CSM-ului se complică.
Gyor - CSM Bucureşti 28-24 (13-11)
Kiss, Grimsbo - portari; Knedlikova 1, Hansen 1, Gorbicz 10, Oftedal 4, Althaus, Tomori 2, Groot 3, Broch 2, Fodor, Bodi 3, Puhalak 2. Antrenor: Ambros Martin
Ungureanu, Grubisic - portari; Udriştioiu 1, Frafjord 3, Gullden 6, Curea, Neagu 6, Jacobsen 1, Jorgensen, Ayglon, Bazaliu, Manea, Kurtovic 1, Niombla 2, Hagman 1, Mehmedovic 3. Antrenor: Helle Thomsen
Ce urmează
Mulțumită acestei victorii, Györ a trecut pe locul 1 în grupă, cu 12 puncte și un program mai simplu. CSM și Rostov sunt pe locul doi, la egalitate de puncte, 11. Pentru CSM urmează meciul de casă cu Midtjylland, pe 4 martie, înaintea ultimului joc din grupă, deplasarea de la Rostov, decisivă probabil pentru a decide locul secund.
În cealaltă grupă, Vardar, Metz și Ferencvaros arată toate foarte bine. Buducnost, fosta echipă a Cristinei Neagu, e pe locul patru și arată ca o victimă sigură în fața primelor trei clasate în Gupa 1.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu